Casa „Theodor Aman”, neoclasicism în formă pură (DOCUMENTAR)

Casa-muzeu „Theodor Aman” este una din cele mai frumoase reşedinţe particulare din Bucureşti. Situată pe strada C. A. Rosetti, casa păstrează vie atmosfera din secolul al XIX-lea. În casa lui Theodor Aman a pășit elita artelor din București, fiind singurul centru artistic al vremii.

Theodor Aman a fost primul pictor român modern, iar împreună cu Gheorghe Tătărescu a înființat Școala de Arte Frumoase din București, acolo unde a format generații de artiști plastici.

• Ce alimente pot face oamenii cei mai fericiți?
• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile

În anul 1869, artistul a terminat construcția casei sale care urma să conțină atât locuința, cât și un atelier, un spațiu de expunere și un loc de întâlnire al marilor artiști ai Bucureștiului.

Locuința a fost ridicată pe terenul primit ca zestre de soția sa. Fiind prima casă construită pe uliță la acea vreme, Aman a cerut să se numească Clemența, care era o traducere a numelui său, Aman însemnând iertare.

Casa a fost concepută și proiectată de Theodor Aman, de la planurile de construcție la decorațiile interioare și o parte din cele exterioare, acolo unde a avut nevoie de ajutorul arhitectului Franz Scheller și al sculptorului Karl Stork.

Construită în stil neoclasic, după indicațiile fixe ale pictorului, casa are un parter și un etaj. Astfel că, la parter sunt opt camere dintre care cea mai mare este atelierul, cu o înălțime de aproximativ 7 metri, care era și o expoziție permanentă a lucrărilor artistului.

Decorațiunile exterioare au fost realizate cu ajutorul sculptorului Storck, în timp ce decorațiunile interioare, inclusiv lambriurile, vitaliile, frescele, picturile uşilor, mobilierul sculptat au fost realizate de Theodor Aman.

Pe fațada parterului se află două statui de bronz de inspirație romană sculptate de Storck, iar pe fațada etajului niște medalioane ale lui Michelangelo și Leonardo da Vinci, realizate de Theodor Aman.

În anul 1891, artistul a murit și i-a lăsat casa, prin testament, soției sale. În 1904, Ana Aman, a donat casa și colecția de tablouri, sculpturi și gravuri, dar și uneltele de lucru ale artistului, Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice cu condiția ca această casă să devină un muzeu, după dorința pictorului.

Citește continuarea pe Gândul!